Cu sorcova

Când în post, cu mare grabă,
Vrei să te împărtăşeşti,
Preotul din nou te-ntreabă:
Împăcat cu lumea, eşti ?

Şi atunci ţi-aduci aminte
Că pe mulţi i-ai supărat
Şi le-ai zis nişte cuvinte,
Pentru care v-aţi certat.

Şi începi a colinda,
Pe la case a intra,
Rogi pe toţi a te ierta,
Parc-ai fi cu... sorcova.

A zis frumos

De la slujbă către casă,
Vine Leana pe la trei
Şi îi zice bucuroasă
Lui Vasile, soţul ei:

"Azi la predică-a vorbit
Două ore jumătate,
Un predicator vestit,
Teolog, cu multă carte".

"Şi ce-a zis, ce v-a-nvăţat ?",
Zice soţul curios.
"Nu prea ştiu ce-a predicat,
Dar ce-a zis... a zis frumos !"
 

Fiecare pentru el

"Cui biserica nu-i mamă,
Lui nu-i Tată Dumnezeu",
Îi zicea mereu Ileana,
Lui Vasile, soţul său.

- La biserică, bărbate,
Astăzi vreau să merg cu tine !
- Păi, nu pot, e cam departe,
Du-te tu şi pentru mine !

- Dacă crezi c-aşa se poate,
Eu mă duc, căci greu nu-mi vine,
Dar să ştii: de azi, bărbate,
Voi mânca... şi pentru tine !
 

Spre biserică

Spre biserica din piaţă,
Văd o soră alergând,
Ţanţoşă şi zâmbăreaţă,
Cu zulufii fluturând.

În portiţă când soseşte,
După ce-n jur s-a uitat,
Repede se-mbrobodeşte
Cu-n batic cam şifonat.

Şi, aşa îmbrobodită,
Lin păşeşte către Cină.
Iată sora cea grăbită,
De la poartă e... creştină.

Nivelul de trai

Traiul bun în ţări mai mari,
Aferent unui popor,
Se măsoară în dolari
Pe cap de locuitor.

Dezvoltarea la români,
Ce în cârciumi n-au rival,
Se exprimă, oameni buni,
Într-un mod original.

Ca să pară cât mai mare,
Chiar mai mare ca la Bon,
Dezvoltarea se măsoară
În... bodegi pe cap de om.
 

Nu se mai poartă

Precum ştiţi, de Bobotează,
Preoţii şi cântăreţii
Merg prin case şi botează
Mobila şi toţi pereţii.

Dar, să vezi, unii creştini
Pe pereţi au aşezate
Poze de eroi păgâni,
Satanişti, femei stricate.

Dacă-ntrebi, subtil, pe fraţi
De icoană, de-a ei soartă,
Îţi răspund puţin miraţi:
"Bre, nu ştii,... nu se mai poartă !"
 

Nu-i contest ...

Omul, nobilă zidire,
E creat de Dumnezeu
Dup-a Sa asemănare
Şi-nzestrat cu chipul Său.

Unii oameni cu tupeu,
Ce-şi zic oameni de ştiinţă,
Ignorând pe Dumnezeu,
Spun că omu-i din maimuţă

După felul cum gândesc
Aceşti oameni de ştiinţă,
E posibil, nu-i contest,
Ei să fie din... maimuţă.

Creştinele la Istambul

Spun bătrânii că pe vremuri,
Când erau străbunii prunci,
Ne prădau în multe feluri
Hoarde de tătari sau turci.

Spre a nu fi necinstite
De aceşti spurcaţi păgâni,
Fetele stăteau pitite
În păduri, prin văgăuni.

Astăzi fete de creştini,
Cu comportament fudul,
Având teamă de... români,
Se ascund prin... Istambul.
 

Dezlegare la peşte

Doar puţini creştini de astăzi
Mai ţin postul creştinesc;
Mulţi mănâncă-n post de dulce
Afirmând că, ei, muncesc.

Dar, când văd prin calendare
Că e scris cu roşu, frate,
Că la peşte-i dezlegare,
Lasă carnea la o parte

Şi-şi gătesc în grabă peşte
Cu untură şi cu sare,
Căci aşa e... creştineşte
Şi-apoi... este dezlegare.
 

In loc de pravilă

Dimineaţa când te scoli
Fă măcar o-nchinăciune,
Mergi, pe faţă, să te speli
Şi-apoi treci la rugăciune !

Nu uita să tămâiezi
Cu tămâie, cu mireasmă,
Iar atunci când n-ajunezi
Ia anaforă, aghiasmă !

Unii, însă, cum se scoală,
Sorb cu poftă cafeluţa
Şi cu fumul de ţigară
Îşi... tămâie locuinţa.

Fumatul

În imensa-I bunătate,
Dumnezeu, citim în Carte,
Bune le-a făcut pe toate,
Ba, mai mult, chiar bune foarte.

Omului i-a dat organe
Cu un scop, pe fiecare:
Pentru văz, miros şi hrană;
I-a dat mâini, i-a dat picioare.

De fumat ce pot să spun ?
Dacă ar fi fost virtute,
Dumnezeu, ce-I Atotbun,
I-ar fi pus un horn... în frunte.
 

Om spiritual

A fi om spiritual
E un dar dumnezeesc
Şi înseamnă: om moral,
Om curat, duhovnicesc.

Tot spiritual înseamnă
Când glumeşti, când povesteşti
Precum gura te îndeamnă,
Cu umor, cele lumeşti.

Iată că de-abia acum
Înţeleg în mod real
De ce suntem noi, oricum,
Un popor... spiritual.
 

Cununia sau botezul ?

Cununia şi botezul
Din vechime, din străbuni,
Au fost două taine sfinte
Respectate de creştini.

Mai întâi şi-ntâi de toate
Tinerii se cununau,
Iar când "barza" sosea iute,
La un an şi botezau.

Însă azi ce fac creştinii?
Nu mai ţin legea străbună,
Căci întâi botează fiii,
Iar la anu'... se cunună.

Celelalte pentru cine ?

Un inel, o verighetă
E un simbol, o ştim toţi,
Ce atestă că-i sfinţită
Legătura dintre soţi.

Însă unele domniţe,
Ce se cred femei mai culte,
Au pe degete inele
Nu doar unul, ci mai multe.

Unu-i pentru soţul tău,
Înţeleg şi-i foarte bine
Însă, soro, spune drept:
Celelalte pentru cine?
 

Jargoane

Azi elevii folosesc
Un jargon când se exprimă,
Căci codificat vorbesc,
Ori nu ştiu limba română.

Matematica e "mate",
Profesoara este "proafa",
Diriginta e "diriga",
"Aia" de română-i... "scroafa".

Răspunzând tot în jargoane
Şi profesorii, vârtos,
Le pun "opt fără obloane" ,
Sau vreun "scăunel întors".
 

Nu-i convine

Unui om necredincios
De-i vorbeşti de Dumnezeu,
De credinţă, de Hristos,
Nu suportă,-i vine greu.

Dacă-i spui pentru folos
De o judecată justă,
Răspicat şi furios
O să-ţi spună: "Nu există !"

Ştii de ce te contrazice
Şi-ţi răspunde răspicat?
Pentru că nu-i prea convine
Ca să fie judecat.

Bricheta şi lumânarea

Cred că ştie lumea toată,
Tot poporul şi suflarea,
Că bricheta-i destinată
Ca s-aprinzi, cu ea, ţigarea.

Însă unii din creştini
Folosesc cu nepăsare
Azi bricheta, oameni buni,
La pomeni şi sărindare,

Căci cu ea aprind tămâia,
Tot cu ea şi lumânarea,
Sugerând deci "armonia"
Lumânării cu... ţigarea.
 

Ingustimea băsmăluţii

O poruncă spune clar:
“Toată partea femeiască
(În biserică măcar)
Capul să şi-l învelească”.

Vezi femei cu băsmăluţe,
Altele purtând batic,
Altele cu panglicuţe,
Altele fără nimic.

Îngustimea băsmăluţii,
La creştine, ne vorbeşte
Despre îngustimea minţii:
Multă, scurtă, sau... lipseşte.
 

Ingenunchere

Când te-aşezi la rugăciune
Lasă grijile şi-apoi
Să îngenunchezi, creştine,
Cu genunchii amândoi.

Şi, aşa, smerit, cuminte,
Cu genunchii la pământ
Spune ruga ta fierbinte
Dumnezeului Cel Sfânt.

Unii, însă, din păcate,
Ţin doar un genunchi plecat;
Ori din lene, ori se poate
Că s-au... catolicizat.

Voturile mirenilor

Voturile monahale
Sunt: o viaţă-n CURĂŢIE,
O smerită ASCULTARE
Şi-o deplină SĂRĂCIE.

Voturile mireneşti,
Despre care s-a dus vestea,
Sunt tot trei la cei lumeşti;
Iată care sunt acestea:

SĂRĂCIA în iubire,
ASCULTAREA multor ştiri,
CURĂŢIA în clondire
Şi-n tigaia cu fripturi.
 

Euro

Integrarea-n Europa
A râvnitei noastre ţări,
Pentru care mulţi bat toba,
Va aduce mari schimbări.

Căci euro va fi banul
Şi-n euroregiuni
Cu eurobuletinul
Vom petrece-ntre calvini.

Şi-şi vor da cu toţi silinţa,
Cu dorire, căci au "doxă",
Să ne schimbe şi credinţa
În euro...ortodoxă.
 

Patronul mirilor

După sfânta cununie
E o datină-n popor
Ca s-aleagă-ndată mirii
Dintre sfinţi, un sfânt al lor.

Se gândesc încă de-acum
Ce frumos va fi când naşii
Vor porni voioşi la drum
Ca să-şi vadă copilaşii.

Însă au o grijă mare
Să nu pice sfântu-n post,
Căci o astfel de serbare
Când vin naşii... cade prost.

Nume mare şi frumos

Înaintemergătorul
Domnului Iisus Hristos
E Ioan Botezătorul,
Nume mare şi frumos.

La botezuri se cuvine
S-auzim Ioan tot timpul
Însă multora din lume
Nu le place deloc sfântul.

De aceea, naşii, culmea,
Se feresc azi de Ion
Şi pun altul, mai ca lumea,
Cum ar fi, de pildă,... John.
 

Neînţelepciune

Cine fuge spre serviciu,
Sau spre gară e grăbit,
Dă dovadă de un viciu:
Că e om nechibzuit.

Căci nu poate niciodată
A se deştepta măcar
Cu vreo patru, cinci minute,
Sau cu cât e necesar.

Ca să nu îi fii pereche
Ăstui om fără de minte
Fii, cum zice-o vorbă veche:
"Mai deştept cu... cinci minute".
 

Lumea

Lumea o formăm noi toţi:
Fraţi, surori, colegi, vecini,
Mamă, tată, unchi, nepoţi,
Musulmani, evrei, creştini.

Dacă-ntrebi pe orişicare
Ce părere ar avea
Despre lumea asta mare,
O să-ţi spună că e rea.

Despre sine, fiecare,
Spune că e bun ca pâinea,
Că-i cinstit, nu-i ca oricare,
Ba mai mult, că e ca... lumea.

Termeni teologici

Un învăţător cu şcoală
Le vor vorbea despre asceză
Unor oameni de la ţară,
Arătând că prin chenoză,

Prin păduri anahoreţii
Prosternaţi şi tari în dogme
Logosului s-au plecat
Şi nu dogmei filioque.

Auzind că prin păduri
Sunt destui anahoreţi
Moş Ion, în mintea lui,
Socotea că sunt... bureţi.
 

Pregătire

Ce înseamnă pregătit
Pentru moarte, ştiţi prea bine:
Spovedit, împărtăşit
Şi-mpăcaţi cu toţi din lume.

Dar s-auzi ceva ciudat:
Întâlnindu-mă cu-n frate
Cam ateu, l-am întrebat
Dacă-i pregătit de moarte.

Şi mi-a spus că-i pregătit,
Totu-i cumpărat, şi ceara,
Şi sicriul, tot, plătit,
N-a rămas decât... fanfara.
 

Ortodox convins

Eşti şcolit, eşti om deştept,
Recunosc, eşti om distins,
Dar te baţi cu pumnu-n piept
Că eşti ortodox convins.

Vreau să-ţi spun ceva deoparte,
Căci în public nu cutez:
La biserică, măi frate,
N-ai mai fost de la botez.

Tu furi ziua de odihnă,
În duminici faci negoţ,
Mai susţii că ai credinţă,
Dar, să ştii, eşti orto... hoţ.

Unui creştin ocupat

Timpul este pentru tine
O comoară, e un dar,
Dacă-l vei petrece bine
Şi n-o trece în zadar.

De te chem din când în când
La biserica din sat,
Tu îmi spui că nu ai timp,
Că eşti tare ocupat.

Sincer să-mi mărturiseşti,
Tu, ce zici că timp nu ai,
Dacă te îmbolnăveşti,
În spital... ai timp să stai ?
 

Unuia ce se plictiseşte

Pentru omul credincios,
Bucuria cea mai sfântă,
E-ntâlnirea cu Hristos
În biserică la slujbă.

Tu, la slujbă, frăţioare,
Uneori te plictiseşti
Şi aştepţi cu nerăbdare,
Către casă să păşeşti.

Te întreb: "Cum ai să poţi
În Cereasca-mpărăţie,
Cu Hristos, cu sfinţii toţi,
Să petreci... o veşnicie ?"
 

Urare

"La mulţi ani cu sănătate"
Fraţii şi orchestra-ţi cântă,
Dar ascultă, dragă frate,
Ce e scris în Cartea Sfântă:

"Anii tăi sunt şaptezeci,
Sau optzeci dacă-i putere,
Mai departe dacă treci,
Osteneală şi durere".

Aşadar, curând ne ducem,
Trecem toţi în veşnicie,
Deci, mai bine-ar fi să zicem:
"La mulţi... veci în bucurie !"

Vrăjmaşul

Într-o carte veche, sfântă,
Ai citit întâmplător
Că vrăjmaşul ce te-nfruntă
Ţi-este binefăcător.

De aceea să-l cinsteşti
Şi de el să-ţi fie dor,
Ba, mai mult, chiar să-l iubeşti
Ca pe-un mare salvator.

Tu crezându-te mai cult
Şi în tâlcuiri fruntaş,
Vrând să te iubesc mai mult,
Te-ai făcut mie... vrăjmaş.
 

Alegere

Între două mari păcate,
Spun părinţi-n "Pateric",
Când, să scapi, nu se mai poate,
Să-l alegi pe cel mai mic.

De când ştii această lege,
Săvârşeşti păcate mari
Şi îţi zici: "Deci, pot alege.
Totul e să le compari".

Ca să ai justificare
Când păcătuieşti mai rău,
Născoceşti unul mai mare
Ca să pară... mic al tău.