|
DUMINICA – ZIUA ÎNVIERII
UCENICUL:
Mă frământ-un gând părinte Despre lucrurile sfinte Şi vă fac iar supărare, Cu o nouă întrebare: Marile evenimente, Care sunt mai elocvente Erei Domnului Iisus, Dumnica s-au produs.
În Duminica sfinţită, "Ziua soarelui" numită, Ziua ce-ntre zile-i prima, Domnul a făcut lumina.
Din mormântu-ntunecat, Duminica a-nviat, Cel viaţă ne-a adus, Dumnezeu, Hristos Iisus.
Tot Duminica, s-a dus Şi s-a arătat Iisus Ucenicilor săi, care Erau strânşi după zăvoare.
Tot Duminica,-i ştiut, Duhul Sfânt s-a pogorât Peste ucenicii care L-aşteptau cu nerăbdare, Adunaţi toţi la un loc Să primească duh de foc.
Tot duminica,-am aflat, Că Hristos s-a botezat. Duminica s-a născut, Cel ce e făr de-nceput, După cum au arătat, După cum au precizat, La Sinodul IV, Sfinţii, Când s-au adunat Părinţii.
Tot Duminica,-am citit, Domnul i-a descoperit Lui Ioan Apocalipsa, Cu urgiile din dânsa.
Ţinând cont de-acestea toate, În Duminici întâmplate, Pun şi eu o întrebare: Ziua Judecăţii, oare, Tot Duminica va fi, Sau va fi în altă zi ?
PĂRINTELE:
Copilaş începător, Sufleţel iscoditor, Ziua-ceea de urgie Numai Dumnezeu o ştie. Ea, să ştii, poate veni, Când nici nu te vei gândi.
Dar, desigur, bine-ar fi, Mai mult decât orice zi, Duminica cea sfinţită Trebuie, copii, păzită. De aceea, vă îndemn, La acest moment solemn, Fiind ziua învierii, Sfânta zi a liberării, S-o petreceţi creştineşte, Pregătiţi duhovniceşte, S-o serbaţi precum v-am spus, Căci e ziua lui Iisus.
Vă fac iarăşi o strigare, Un îndemn, o trâmbiţare: De la noi, ce ştim credinţa, Care ştim ce-i pocăinţa, Dumnezeu are pretenţii; Nu ne vrea doar cu intenţii. Nu-i deajuns, vă spun pe faţă, Duminica dimineaţă, Ca să mergi la Liturghie Şi-apoi somn şi lenevie.
Duminică-i toată ziua Şi e ziua lui Mesia. Este ziua Domnului, Nu e ziua omului.
Fiţi atenţi la Liturghie ! Fiţi cu mintea trează, vie ! Nu lăsaţi musca să intre, Să se-aşeze peste minte, Peste ochi, peste urechi, Peste patimile vechi. În biserică-i loc sfânt, De aceea vă cuvânt: Fiţi atenţi, că nu-i la piaţă, Este Dumnezeu de faţă. Sfinţii toţi la noi privesc Şi soborul îngeresc, Adunaţi în mii şi mii; Cântă-n cor cu noi, copii. Noi cu glasuri adormite, Ei cu glasurile sfinte, Noi în hainele lumeşti, Ei în straie îngereşti, Noi cu blugi şi pălării, Ei pe cap cu raze, mii. Noi având în cap tombole, Ei pe cap aureole, Noi cu spray împarfumaţi, Ei în mir îmbălsămaţi, Noi grăbiţi, posomorâţi, Ei, toţi, veseli şi smeriţi, Noi cântând pentru clişeu, Ei cântând lui Dumnezeu, Noi certaţi şi neiertaţi, Ei în dragoste-mbrăcaţi, Noi cu dor pentru pământ, Ei cu dor de cerul sfânt, Noi de-a pururi ocupaţi, Iar ei veseli că-s salvaţi, Noi cu grijile lumeşti, Ei cu taine îngereşti.
Printre ei o să aflaţi Şi pe unii ce-s plecaţi, Dintre-ai noştri frăţiori, Ce au fost nevoitori, Ce-au dat tot, jos, pe pământ, Pentr-un loc în Cerul Sfânt.
După Sfânta Liturghie, După masă, cum se ştie, Faceţi cum v-am învăţat Şi nu zăboviţi în pat.
De la fapte nu lipsiţi, Nu dormiţi, nu leneviţi ! Fiţi cu candela aprinsă Şi cu inima încinsă ! Să vestim neîncetat Pe Hristos care-a-nviat ! Fiţi misionari în lume Fără trac, fără ruşine ! Pentru că aveţi chemare, Trâmbiţaţi cu-nflăcărare În ungherele cetăţii, Despre Ziua Judecăţii ! Voi aveţi, o ştiţi pre bine, Cu ce face misiune; Cu reviste şi casete Potoliţi a lumii sete. Nici o clipă să nu staţi, Fiindc-avem mai mulţi talanţi. Greu răspuns vom da cu toţii La momentul Judecăţii, Pentru multa nepăsare, Sau indiferenţă mare. Profitaţi de libertate, Profitaţi de sănătate ! Că-n curând nu vor mai fi Şi-atunci mult le veţi dori. În curând se face noapte Şi-a lucra nu se mai poate. Orizontu-apropiat, Pare cam întunecat.
Aşadar, copii cuminţi, Să îi imităm pe sfinţi; În smerenie, iubire, În lucrare şi-n trăire. Cinstiţi ziua Domnului, Căci sunteţi copii Lui ! Cinstiţi ziua învierii, Ziua sfântă a salvarii ! Sus, copii, Ortodoxia, Jos păcatul şi mândria ! Sus privirea şi lucrarea, Jos cu lenea, nepăsarea ! Sus copii priviţi acum, Jos lăsaţi tot ce e scrum ! Să-nviem şi noi copii Şi să fim de-a pururi vii, Sus la dreapta Lui Iisus, În grădina cea de sus.
Domnul nostru Cel frumos, Dumnezeu, Iisus Hristos, În veci fie lăudat Şi "Hristos a înviat !"
|